Regenerarea organismului

Tu cum te refaci după efort?În acest articol nu ne vom referi, după cum probabil vor crede o mulţime de cititori la regenerarea organismului, din punctul de vedere al odihnei, indiferent de forma ei, activă sau pasivă, ci vom încerca să dezvoltăm o problemă mult mediatizată, aceea legată de hrănire, de folosirea anumitor suplimente alimentare.

Pornind, deci, de la premisa că, hrănirea imediat după încheierea antrenamentului are un rol determinant asupra fenomenului regenerării organismului, ca şi asupra antrenamentului imediat următor, tema abordată va fi mai pe larg discutată, având în vedere fapul că, tuturor lucrurilor şi fenomenelor trebuie acordată importanţa ce li se cuvine, nici mai multă, dar cu siguranţă, nici mai puţină.

Imediat după încheierea antrenamentului, în faţa ochilor practicantului de body-building defilează trei urgenţe şi anume: completarea lichidelor pierdute în cursul antrenamentului, lichidarea deficitului energetic survenit ca urmare a consumului energetic solicitat de desfăşurarea antrenamentului şi o ultimă urgenţă constă în regenerarea masei musculare afectate. Rezolvarea favorabilă a factorilor enumeraţi este de neconceput fără un aport substanţial de proteine, carbohidraţi şi fără o hidratare corespunzătoare.

La câteva ore de la încheierea antrenamentelor, metabolismul ca de altfel şi oxigenarea ţesuturilor se normalizează, drept urmare organismul îşi reface stocurile de glicogen, deoarece ca urmare a desfăşurării antrenamentelor intensive mare parte din stocul de glicogen a fost afectat. Prin refacerea stocurilor amintite, începe procesul regenerării ţesuturilor musculare vătămate ca urmare a desfăşurării antrenamentelor. Este primul pas deci, în acest process complex. În cursul antrenamentelor următoare, se vor stoca în musculatură, ca de altfel şi în ficat, rezervele de glicogen, constituite în principal pe seama aportului suplimentelor alimentare, şi în aceeaşi măsură vor surveni anumite schimbări legate de raportul hormonal, care are implicaţii asupra dezvoltării(creşterii) masei musculare.

Cât de mult sunt afectate rezervele de glicogen ale organismului, reprezintă o mare provocare, deoarece această “secătuire” este pusă în directă corelaţie cu durata antrenamentelor effectuate şi cu ritmul de execuţie al exerciţiilor.

În afara celor doi factori enumeraţi adineauri, mai intervine şi alimentaţia ce am efectuat-o înaintea antrenamentului. Marea majoritate a rezervelor de glicogen consumate, pot fi completate pe seama carbohidraţilor, dar nici aportul proteic în acest sens nu poate fi neglijat, deoarece carbohidraţii consumaţi în combinaţie cu proteinele au o acţiune sinergică care vizează aportul insulinei în organism. Mulţi oameni de ştiinţă consideră că, această combinaţie reuşită dintre proteine şi carbohidraţi creşte simţitor nivelul sintezei insulinei, sinteză care se realizează mult mai bine decât în cazul aportului unilateral în organism numai a carbohidraţilor. Creşterea nivelului insulinei în organism joacă un rol determinant în creşterea masei musculare şi în procesul regenerării musculare, ca de altfel şi în cazul matabolismului, caz în care aminoacizii şi glicogenul, atât de necesare celulelor musculare sunt transportate cu ajutorul insulinei, până la “consumatorul final”, respectiv celula musculară.

Dacă printr-o nefericită conjunctură nu avem altă alternativă la dispoziţie decât să recurgem la folosirea în exclusivitate a carbohidraţilor în urma încheierii antrenamentului, nu trebuie să ne punem cenuşă în cap, deoarece procesul regenerării musculare, demarează şi fără aportul proteic, aport care are rolul determinant în ceea ce priveşte strict nivelul sintezei glicogenului muscular, ca de altfel şi al sintezei proteice şi stimularea hormonilor.

În mod primordial trebuie să ne gândim şi la completarea nivelului hidratării organismului, drept urmare a deshiratării suferite ca urmare a antrenamentului, trebuie să consumăm cam un litru de apă.

Un rol deosebit revine consumului de carbohidraţi cu absorbţie rapidă, de pildă cartofi copţi în coajă, pâine prăjită, musli; atenţie – este contraindicate a se consuma în acest caz fulgii de ovăz! Este deosebit de important ca, imediat după antrenament, în cazul primelor treizeci de minute, cel mai târziu, acest aport caloric bazat pe carbohidraţi să fie ingerat, deoarece aceasta este “perioada de graţie” în care demarează procesele legate de regenerarea organismului.

Deoarece, după antrenamente destul de frecvent, intervine cazul, ca practicanţii culturismului să nu aibă nici chef şi nici timpul la dispoziţie să-şi prepare alimente gătite, este de o deosebită importanţă să substituim în principiu acest deficit pe seama suplimentelor alimentare, sub formă de pulberi. Se pot de asemenea consuma, în exclusivitate şi băuturi proteice la care se adaugă consumul unui produs de patisserie, de exemplu al unui cornuleţ, sau în locul celor amintite, puneţi pe grătar o bucată d epiept de pui la care adăugaţi o garnitură constituită din cartofi copţi în coajă, sau chiar şi un sandviş cu carne de curcan nu este de neglijat, în ultimă instanţă.

La următoarea masă, ponderea proteinelor şi a carbohidraţilor trebuie să se situeze, oarecum într-un raport de paritate, având în vedere că, drept urmare la aportul carbohidraţilor  efectuat imediat după încheierea antrenamentului, s-a declanşat procesul regenerării, pe seama carbohidraţilor simpli, acum intervenind artileria grea a carbohidraşilor complecşi, spre exemplu orezul brun(nedecorticat), având drept urmare alimentarea organismului cu “cocs”, cu rol energetic pentru a accelera procesul regenerării şi al dezvoltării volumetriei musculare. Raţia carbohidraţilor complecşi trebuie să fie situată între 50-100g, iar a proteinelor alocate în jurul a 50g(variază în funcţie de greutatea consumatorului).

În scopul obţinerii unei regenerări complete, trebuie intercalate la intervale de 2-3 ore raţii alimentare modice. Având în vedere că scopul principal al întregului nostrum demers este creşterea masei musculare, trebuie să nu excludem consumul carbohidraţilor complecşi, în schimb dacă dorim să reducem volumul grăsimilor corporale, atunci stratagema constă în reducerea către orele serii a aportului alimentar bazat pe carbohidraţi. Luând în considerare cele relatate veţi avea un argument în plus în realizarea scopurilor ce vi le-aţi propus.

Pin It
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});

De asemenea, ai putea dori...

0 comments