Fibrele alimentare

Totul despre fibrele alimentareFibrele sunt substanţele conţinute în special de legume, leguminoase, fructe şi cereale în stare brută. Deşi ele nu au nici o valoare energetică înaintea oricărui lucru, fibrele alimentare joacă un rol extrem de important în digestie, în special datorită celulozei, ligninei, pectinei şi a mucilagiilor pe care le conţin. Ele asigură un bun tranzit intestinal, iar absenţa lor stă la originea majorităţii cazurilor de constipaţie.

Fibrele, fiind totodată, foarte bogate în vitamine, oligoelemente şi în săruri minerale, insuficienţa lor poate duce la grave carenţe. Ele împiedică absorbţia, pe cale digestivă, a lipidelor, diminuând astfel riscul de ateroscleroză. Pe de altă parte, fibrele au avantajul de a limita efectele toxice ale anumitor substanţe chimice, cum sunt aditivii şi coloranţii. După opinia unor medici gastro-energologi, anumite fibre ar avea capacitatea de a proteja colonul împotriva a numeroase riscuri şi, mai ales, împotriva cancerelor digestive.

În ultimii ani, creşterea nivelului de viaţă din ţările industrializate a avut ca urmare scăderea consumului de fibre. Francezii consumă, actualmente, sub 20 de grame de fibre pe zi, în vreme ce aportul zilnic necesar ar fi de 40 de grame.

În 1925, consumul de legume uscate (deosebit de bogate în fibre) era de 7,3 kg anual, pe cap de locuitor. Astăzi nu mai este decât de 1,3 kg. Baza hranei italienilor a fost dată întotdeauna de paste făinoase. Dar acum 30 de ani esenţialul hranei lor era încă alcătuit din legume (bogate în fibre) şi paste făcute din făină integrală, adică făină brută, care conţinea fibrele de celuloza din grâu.

Astăzi, o dată cu creşterea nivelului de viaţă, carnea a înlocuit în cea mai mare măsură legumele, iar pastele sunt fabricate cu făină albă, cernută, adică făină din care au fost eliminate fibrele. În acest mod explică autorităţile medicale din Italia nu numai frecvenţa mai mare a obezităţii, ci, în special, creşterea alarmantă a cancerelor digestive.

SURSELE DE FIBRE (CELULOZĂ) şi concentraţia lor la 100 g de alimente

  • Produse cerealiere: tărâţe 40 g, pâine integrală 13 g, făină necernută 19 g, orez integral 5 g, orez alb 1 g, pâine albă 1 g
  • Legume uscate: fasole uscată 25 g, mazăre uscată 23 g, linte 12 g, năut 2 g
  • Fructe uscate oleaginoase: nucă de cocos 24 g, smochine 18 g, migdale 14 g, stafide 7 g, curmale 9 g, arahide 9 g.
  • Legume vezi: mazăre verde fiartă 12g, pătrunjel 9 g, spanac fiert 7 g, anghinare 4 g, praz 4 g, varză 4 g, ridichi 3 g, ciuperci 2,5 g, morcovi 2 g, salată verde(lăptucă) 2g.
  • Fructe proaspete: zmeură 8 g, pere cu coajă 3 g, mere cu coajă 3 g, căpşuni 2 g, piersici 2 g.

S-a demonstrat că fibrele (celuloza) au o acţiune benefică în cazul obezităţii. Introducerea lor în alimentaţie are ca efect scăderea glicemiei, ca şi a insulinemiei (adică a secreţiei de insulină), care sunt răspunzătoare pentru constituirea grăsimii de rezervă.

Sursa: “Mănânc, deci slăbesc” – Michel Montignac

Pin It
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});

De asemenea, ai putea dori...

0 comments