Lipidele (sau grăsimile)

Totul despre lipide sau grăsimiGrăsimile sunt molecule complexe, numite – în mod obişnuit – corpi graşi. În funcţie de originea lor, se deosebesc două mari categorii de lipide:

  • lipidele de origine animală sunt lipidele pe care le conţin carnea, peştele, untul, brânza, smântâna proaspătă etc.
  • lipidele de origine vegetală sunt lipidele din uleiul de arahide, margarina etc.

Se pot clasifica şi în două categorii de acizi graşi:

  • acizii graşi saturaţi, care se găsesc în carne, mezeluri, ouă şi lactate (lapte, unt, smântână, brânză);
  • acizii graşi mono-nesaturaţi sau poli-nesaturaţi; acestea sunt grăsimile care rămân lichide la temperatura ambientală (uleiul de floarea-soarelui, de rapiţă şi măsline), deşi unele pot fi solidificate prin hidrogenare (fabricarea margarinei). Totodată, în această categorie trebuie incluse toate grăsimile de peşte.

Lipidele sunt necesare în alimentaţie. Pe lângă aceasta ele conţin numeroase vitamine (A, D, E, K) şi acizi graşi esenţiali (acidul linoleic şi acidul linolenic) şi servesc la elaborarea unor hormoni. Numai grăsimile presate la rece – obţinute din prima presare – garantează conţinutul de acizi graşi esenţiali.

Asimilarea grăsimilor este perturbată când acestea sunt amestecate cu glucidele rele, ceea ce are drept consecinţă o importantă stocare de energie, sub forma grăsimilor de rezervă. În general, mâncăm prea multe grăsimi. Prăjelile, gogoşile, sosurile inutile şi preparatele cu grăsime ne-au invadat alimentaţia, când, de fapt, putem prepara foarte bine mâncărurile cu mult mai puţine grăsimi, dar la fel de delicioase, fără a abuza de acestea din urmă.

Anumite lipide sunt responsabile pentru excesul de colesterol, dar – în realitate – există două tipuri de colesterol: cel “bun” şi cel “rău”, obiectivul nostru fiind menţinerea colesterolului total la cel mai scăzut nivel posibil, prin reunirea tuturor condiţiilor pentru ca procentul de colesterol bun să fie cel mai mare. Trebuie să ştim că nu toate lipidele favorizează creşterea colesterolului “rău”. Dimpotrivă, sunt unele care au tendinţa de a-l face să scadă simţitor. De fapt, pentru a fi obiectivi, grăsimile trebuie împărţite în trei categorii:

1. grăsimile care măresc colesterolul
Acestea sunt grăsimile saturate care se regăsesc în carne, mezeluri, unt, brânză, untură, lactate;

2. grăsimile care nu au decât o mică influenţă asupra colesterolului
Acestea sunt conţinute de crustacee, ouă, carnea de pasăre – (fără piele);

3. grăsimile care scad colesterolul
Acestea sunt uleiurile vegetale: măsline, rapiţă, floarea-soarelui, porumb etc. Cât despre peşte, grăsimea acestuia nu intervine cu adevărat în metabolismul colesterolului, ci constituie un mod de prevenire a bolilor cardiovasculare, făcând să scadă trigliceridele şi împiedicând trombozele. Prin urmare, trebuie să mâncăm peşte gras (somon, ton, scrumbie, hering, sardină). De asemenea, trebuie să alegeţi între grăsimile “bune” şi cele “rele”, dacă aveţi un colesterol cu tendinţă de creştere sau dacă doriţi să fiţi asiguraţi împotriva riscului bolilor cardio-vasculare.

Necesarul de grăsimi

Grăsimile trebuie consumate în funcţie de tipul somatic, tipul metabolismului şi obiective. In general trebuie să consumăm grăsimi între 20% şi 30% din totalul caloriilor(ectomorf 25%, mezomorf 23%, endomorf 21%).

Sursa: “Mănânc, deci slăbesc” – Michel Montignac

Pin It
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});

De asemenea, ai putea dori...

0 comments