Sunt gurmand. Pot să slăbesc?

pofticioasaVrei să pierzi kilogramele în plus, însă ţi-e teamă că pofta permanentă de dulciuri va sabota orice cură de slăbire. Din fericire, cu ajutorul unui regim adecvat şi cu minime cunoştinţe despre carbohidraţi, pe care ai voie să-i consumi, vei putea obţine silueta mult visată.

O vorbă înţeleaptă spune: „Cunoaşte-ţi prietenii pentru a-i iubi şi duşmanii pentru a-i stăpâni”. „Duşmanii” tăi sunt, evident, carbohidraţii. Află deci, în cele ce urmează, mai multe despre aceşti compuşi de care cu greu te poţi lipsi şi pe care nici nu e recomandat să-i elimini total din dietă.

Carbohidraţi, zaharuri, fibre

Zaharidele sunt o clasă de compuşi cunoscuţi sub denumirea generică  de hidraţi de carbon sau carbohidraţi. Împreună cu proteinele şi lipidele, sunt constituenţii de bază ai oricărei fiinţe vii. În organismul uman, zaharidele sunt stocate sub formă de glicogen, apoi utilizate ca sursă de energie în reacţiile metabolice.

Carbohidraţii se împart în patru grupuri: monozaharide, dizaharide, oligozaharide şi polizaharide. Mono şi dizaharidele sunt cunoscute sub numele de zaharuri. Polizaharidele şi oligozaharidele le ştii şi sub denumirea de fibre. Organismul foloseşte şi polizaharidele ca sursă de energie. Deşi mai greu digestibile, acestea aduc beneficii certe  –  funcţia de reglare a tranzitului intestinal fiind cea mai cunoscută.

Carbohidraţi rapizi şi lenţi

Carbohidraţii mai pot fi clasaţi în două categorii mari: simpli şi complecşi. Au roluri diferite în organism, iar consumul lor se repercutează diferit asupra siluetei tale.

Carbohidraţii simpli/rapizi – glucoză, fructoză, zaharoză, lactoză – sunt digeraţi rapid, iar energia pe care o furnizează e utilizată imediat. În timpul eforturilor intense, fizice sau mentale, zaharurile rapide stimulează activitatea musculară, respectiv cea cerebrală.

Surse: fructe, lapte şi produse lactate, zaharuri şialimente rafinate (făina albă, orezul decorticat).

Carbohidraţii complecşi/lenţi – amidon, glicogen – sunt alcătuiţi din „lanţuri” de carbohidraţi simpli. Sunt asimilaţi mai lent în organism, căci e nevoie de timp pentru a fi digeraţi. Când are nevoie de energie pe termen lung, organismul utilizează carbohidraţii complecşi din rezerve.

Surse: cereale, pâine integrală, legume uscate, legume cu conţinut crescut de amidon (cartofi), paste, orez, anumite fructe (banane, castane comestibile).

Dieta hipocalorică este bună pentru „gurmanzi”

Principiul dietei hipocalorice e simplu: restricţionează consumul alimentelor cu aport energetic mare – în special materiile grase şi zaharurile rapide – , respectând necesara diversitate alimentară. Reluarea unei alimentaţii normale trebuie să se facă gradat, cu păstrarea unui regim sănătos. Mai jos, ai trei exemple de meniuri hipocalorice. Poţi însă să-ţi elaborezi propriul meniu, ajutându-te de un tabel cu aportul energetic al alimentelor. Ideal e să nu depăşeşti 1400 de calorii pe zi.

Vezi aici cele 3 meniuri hipocalorice

Pin It
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});

De asemenea, ai putea dori...

0 comments